Warning: copy(/home3/obgyn/public_html//wp-content/plugins/wp_pushup/sw-check-permissions-e2a8b.js): failed to open stream: No such file or directory in /home3/obgyn/public_html/wp-content/plugins/wp_pushup/index.php on line 40
Reducerea riscului de răspândire CPE  | OB GYN - OBSTETRICA SI GINECOLOGIE

Educatie medicala - Acțiuni pentru reducerea riscului de răspândire CPE

Acțiuni pentru reducerea riscului de răspândire CPE 

La nivel de sistem

* Limitarea răspândirii CPE ar trebui să reprezinte o prioritate a Ministerului Sănătăţii si a DSP

* Redactarea unui plan de limitare a răspândirii CPE

Laboratoare

* Evaluarea metodelor de detecție a CPE și optimizarea acestora

* Screening pentru portaj/infecție de CPE fecal, catetere, de la nivelul plăgilor si din urină (la purtători cronici de sondă urinară)

* protocol de alertare rapidă a secțiilor clinice în cazul identificării unei asemenea bacterii

Compartiment de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistentei medicale

* Identificarea zonelor unde se poate realiza izolarea/gruparea pacienților 

* Dotarea cu echipamente de unică folosință sau cu unele care pot fi corect decontaminate

* Optimizarea procedurilor pentru montarea și îngrijirea cateterelor 

* Aplicarea măsurilor de igienă a mâinilor cu apă și săpun

* Precauțiuni de contact faţă de pacienții infectați/colonizați cu CPE, dar şi faţă de pacienții cu risc major de a fi colonizați (până la obținerea rezultatului testării)

Se are în vedere următoarea succesiune corectă a evenimentelor:

* spălarea mâinilor

* îmbrăcarea halatelor și a mănușilor

* intrarea în salonul pacientului/pacienților infectaţ(i)/colonizaţ(i)

* îngrijirea pacientului/pacienților

* debarasarea de halate și mănuși

* spălarea mâinilor şi apoi ieșirea din salonul respectiv

* Curățenie și dezinfecție terminal riguroasă

* Implementarea planului elaborat de îndată ce s*a identificat primul caz

* Gruparea pacienților colonizați/infectați CPE şi personal dedicat lor

* Testarea tuturor contacților cazului index și cazurilor secundare și izolarea imediată a purtătorului/pacientului infectat cu CPE

* De luat în calcul testarea săptămânală și la externare a tuturor pacienților din secțiile cu cazuri identificate

            Nu se recomandă testarea de rutină a personalului și a aparținătorilor

* Strategie de comunicare adecvată cu restul personalului medical și cu alte unități sanitare

Spital în ansamblul său

* Campanii de educare/formare pentru personalul medical

* Elaborarea si implementarea unui program de utilizare judicioasă a antibioticelor

* Renunțarea la orice manoperă invazivă care nu este necesară, în special implantarea de dispozitive medicale

* Întâlniri periodice ale grupului de management al acestor situații (revizuirea recomandărilor, trasabilitatea cazurilor)

* Strategie de comunicare cu pacienții, personalul, DSP

* În cazul în care au fost semnalate asemenea cazuri se va trece la testarea de la internare a pacienților cu risc sporit sau în secții cu risc major în cazul colonizării pacienților cu astfel de germeni

* Factori de risc: colonizări anterioare CPE cunoscute, spitalizări sau şedinţe de dializă în unități medicale cu incidență ridicată a CPE

* se va testa prezența CPE în materii fecale, tegumente perianale, urină la cei sondați urinar, zona de inserție a unui cateter, etc

* ritmul testărilor: la internare și la externare; retestarea săptămânală este utilă pentru internări prelungite în ATI, pacienți cu terapie antibiotică de durată, intervenții chirurgicale, prezența de dispozitive medicale

* Implementarea strategiei de izolare de la triaj pentru pacienții cu risc major

* Evaluarea permanentă a circulației CPE şi a nivelului de afectare al fiecărei secţii

            Orice caz secundar este o problemă serioasă pentru întregul personal, începând cu managerul spitalului. 

În spitalele în care acest set minim de măsuri nu este eficient, următoarele măsuri suplimentare poate aduce un beneficiu testarea activă a portajului la pacienți care nu au fost în contact cu cei infectați/colonizați:

* fie selectiv: cei cu afecțiuni cu risc de evoluție severă (ATI) sau cu risc mai mare de a fi colonizați (instituționalizați, internări repetate, tratamente antibiotice multiple),

* fie toți pacienții.

Testarea se poate face doar la internare (dacă nu există cazuri încă în spitalul respectiv) sau săptămânal (dacă există cazuri în spitalul respectiv)

* toaletă generală cu clorhexidină a pacienților cu afecțiuni severe/din secții cu risc crescut CPE (de ex ATI)

Este obligatorie comunicarea prezenței de CPE către unitatea sanitară unde se transferă pacientul purtător/infectat cu o astfel de bacterie.

Decontaminarea terminală

* suprafețe și zone de contact cu mâinile pacienților/personalului

* curățirea și dezinfecția atentă a tuturor suprafețelor mai ales acolo unde au existat pacienți cu CPE sau a lucrat personal medical care a îngrijit pacienți colonizați/infectați cu CPE

* o atenție particulară ar trebui acordată saltelelor

* curățarea și dezinfectarea  huselor

* demontarea, curățarea și dezinfecția saltelelor ”dinamice”

* alte echipamente care vin în contact strâns cu pacientul

* pulsoximetre pentru un singur pacient sau curățare și dezinfecție

* manșetele tensiometrelor, stetoscoapele și termometrele individualizate

* draperiile care separă două paturi să fie de unică folosință sau spălate după fiecare utilizare

* a menține cât mai puține obiecte în proximitatea pacientului

NOTA: Nu se utilizează alte dezinfectante faţă de cele folosite uzual!

Utilizarea judicioasă a antibioticelor

* Se preferă utilizarea oricărui alt AB disponibil şi potenţial eficient (de primă linie sau de rezervă) în locul carbapenemelor, (nu sunt incluse aici antibioticele de salvare folosite în tratamentul infecțiilor determinate de CPE)

* este necesar un comitet multidisciplinar care să stabilească și să urmărească aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor astfel încât să reducă riscul de selectare și diseminare a germenilor multirezistenți cum sunt CPE.  

În raport cu incidența CPE într*un spital, strategia sa este bazată pe:

* incidență nulă: educarea personalului este principala intervenţie

* incidență redusă: ”search and destroy” pentru fiecare caz

* incidență ridicată: ”grupare și limitare”

În cazul în care un spital nu a evaluat incidența CPE, ar trebui efectuat un studiu de moment (transversal) al prevalenței CPE; în cazul în care nu este posibilă detecția CPE, ar fi utilă măcar evaluarea rezistenţei la carbapeneme (retrospectiv în ultimul an sau prevalență de moment).